[18] Ei se gândeau la o federație, o confederație, o uniune monarhică federală sau o republică federală. Uniunea personală era o altă opțiune, deoarece aceasta era o perioadă în care monarhiile erau numeroase. [19] Bulgarii și românii erau deja familiarizați cu conceptul de unire națională. Bulgaria, care a apărut ca stat vasal otoman după războiul din 1878, s-a unit cu provincia autonomă otomană Rumelia Orientală în 1885, rămânând într-o uniune personală cu aceasta până în 1908, când Bulgaria și-a proclamat independența deplină⁠(d) față de Imperiul Otoman.

[7] Dualismul se referă la o unire reală între două state, cel mai cunoscut exemplu de stat dual fiind Austro-Ungaria. [14] Rakovski a dezvoltat bune relații cu principele român Alexandru Ioan Cuza, dar acesta din urmă a fost destituit de o coaliție de conservatori și liberali radicali cunoscută sub numele de „monstruoasa coaliție” în februarie 1866. Întrucât această lovitură de stat încălcase condițiile otomane de recunoaștere a unirii României, membrii acestei coaliții erau îngrijorați de eventuale represalii militare otomane în favoarea principelui, așa că au căutat aliați. O opțiune a fost Rakovski, dar au aflat mai târziu că el este apropiat de principe, așa că s-au aliat cu un fost asociat al lui Rakovski, Ivan Kasabov⁠(d).

[73] România era acum și mai izolată și mai incompetentă instituțional decât înainte. În aceste condiții, [72] influența bulgară asupra României a crescut, iar comuniștii români au început să studieze și chiar să imite regimul comunist bulgar. [74] Presa Partidului Comunist Român a început să-l idealizeze pe liderul bulgar, să menționeze realizările bulgărești și să vorbească despre beneficiile pe care le-ar putea aduce o unire între cele două țări. Totuși, în această perioadă, nu au existat propuneri sau sugestii de unificare din partea vreunui oficial român.

Litoral vara 2023 Bulgaria, Romania, Grecia, Turcia

Bulgaria şi România - cooperare teritorială europeană | Noutăţi

[58] De fapt, când războiul încă se desfășura, Bulgaria a recuperat Dobrogea de Sud în urma semnării tratatului de la Craiova, sub presiunea nazistă germană. [60] Când s-a încheiat al Doilea Război Mondial, cele două țări erau izolate diplomatic, subordonate Uniunii Sovietice și ocupate de armata acesteia.

Aceasta a împărțit efectiv Bulgaria între rusofobi (susținătorii lui Alexandru) și rusofili (susținătorii politicilor rusești). Criza a început pe 9 august 1886, când rusofilii au lansat o lovitură de stat⁠(d) care l-a forțat pe Alexandru să abdice, urmată la scurt timp de o altă lovitură de stat a rusofobilor care l-a restaurat pe monarh. Rusia a dezaprobat aceste evenimente, [36] ceea ce l-a făcut pe Alexandru, care nu dorea să domnească în condițiile ostilității ruse, [37] să abdice din nou pe 25 august.

[47] Pe 15 și 16 ianuarie 1948, în timpul vizitei lui Dimitrov la București, a fost semnat Tratatul de prietenie, cooperare și asistență reciprocă bulgaro-română. [75] Motivația reală din spatele acestui tratat ar fi putut fi speranța unei uniuni româno-bulgare. [48] În timpul vizitei sale, Dimitrov a vrut să vorbească cu avocatul și jurnalistul român Petre Pandrea. Pandrea, o rudă a activistului comunist Lucrețiu Pătrășcanu, considera că România ar trebui să pledeze pentru neutralitate, Elveția fiind exemplul de urmat și susținând astfel conceptul de „helvetizare”. [75] Dimitrov a susținut aplicarea ideilor sale în toți Balcanii și mai târziu a rostit expresia în limba germană Dreimal Schweiz! („de trei ori Elveția! ”).

Românii consideră scurta unire a principatelor Țării Românești, Moldovei și Transilvaniei din 1600 sub Mihai Viteazul prima unire națională românească. România însăși a fost produsul unei uniuni personale, cea a Țării Românești cu Moldova, care a existat între 1859 și 1862 sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza. [20] Acest stat a fost cunoscut inițial drept „Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești”, [7][21] dar în 1866 și-a schimbat numele în „România”. [22] Istorie[modificare | modificare sursă] Primele propuneri[modificare | modificare sursă] În secolul al XIX-lea, ideea federalizării era în mintea românilor și a bulgarilor. Românii doreau să realizeze independența, eliberarea și unificarea națiunii române[15] față de imperiile Habsburgic (apoi Austriac și Austro-Ungare), Rus [23] și Otoman, [24] această idee era una din variantele de a realiza aceste obiective. Susținători de seamă ai acestui lucru au fost Nicolae Bălcescu, Dimitrie Brătianu, Mihai Eminescu și Aurel Popovici, care fie au sugerat integrarea României într-un stat balcanic mai mare, fie federalizarea Imperiului Austriac sau Austro-Ungar pentru a transmite puterea românilor transilvăneni.

[31] Carol I nu a fost singurul român propus pentru tronul Bulgariei. Fiul principelui muntean Gheorghe Bibescu (care a domnit între 1843 și 1848), Gheorghe G. Bibescu, care naturalizat⁠(d) francez, a fost și el luat în discuție ca potențial candidat. Sprijinit de politicianul francez Léon Gambetta și de câțiva austrieci, a trimis soli în Bulgaria pentru a se propune la tron. Din partea bulgară au apărut și susținători ai lui Bibescu, printre care și Svetoslav Milarov⁠(d), care publica ziarul Bălgarski lev la Veliko Tărnovo (Bulgaria); Hristo Bacevarov și Dimităr Krăstev Popov⁠(d), autori ai ziarului Balgarin publicat la Giurgiu (România).

Bulgaria - România 0-0 (3-4 d.p)! Tricolorii s-au impus la

Se crede că Rusia ar fi putut fi implicată, întrucât s-a întâmplat la scurt timp după evenimentele politice din Bulgaria. Acest lucru a determinat un răspuns agresiv din partea populației românești, care a început să atace redacțiile ziarelor considerate „agenți ruși”. În ceea ce privește Bulgaria, în noiembrie 1886, Rusia a rupt relațiile cu aceasta⁠(d) până în 1896. [35] Pe tot parcursul crizei, România a adoptat o poziție neutră din cauza intensificării luptei marilor puteri pentru influență în Bulgaria. I-a oferit lui Alexandru azil, dar a permis și rusofililor din spatele loviturii de stat să intre în țară. La sfârşitul anului 1886, Carol I a recomandat ca Bulgaria să se reconcilieze cu Rusia și să aleagă ca principe un etnic bulgar.

Romania vs Bulgaria H2H Results - EU football.info

În Bulgaria, încă controlată de rusofobi, Stefan Stambolov⁠(d) a preluat puterea ca lider al regenților. Între august 1886 și iunie 1887, a început o nouă căutare a unui prinț care să poată conduce Bulgaria. [38] Aceasta a făcut posibilă din nou o uniune personală între Bulgaria și România. [34] S-au discutat aproximativ 20 de candidați, inclusiv monarhii vecini din România, Serbia și Imperiul Otoman, [38] precum și din Muntenegru. [39] Rusia și Austro-Ungaria au dezaprobat toți acești candidați, temându-se că interesele lor ar putea fi afectate de înființarea unui stat mare în regiune. [38] Presa, politicienii și cetățenii Bulgariei au primit cu entuziasm inițiativa uniunii bulgaro-române.

[76] Pandrea a fost ulterior condamnat pentru că ar fi fost implicat într-un complot de încercare de „helvetizare a României” în 1959. [75] Odată închis, el a spus că ceea ce a vrut să spună Dimitrov a fost încorporarea conceptului de neutralitate în România, Bulgaria și Iugoslavia. Potrivit istoricului bulgar Blagovest Neagulov, aceasta poate fi interpretată și ca o federalizare ulterioară a celor trei țări după modelul elvețian. [76] Când s-a întors de la București, Dimitrov a susținut o conferință de presă în cadrul căreia a propus o confederație balcanică și dunăreană, cuprinzând Bulgaria și România, la care s-ar fi putut alătura ulterior Polonia și Cehoslovacia. Liderul Uniunii Sovietice, Iosif Stalin, a spus că această declarație este dăunătoare Moscovei. Ziarul Pravda a criticat cuvintele lui Dimitrov pe 18 ianuarie și pe 10 februarie.

Romania to Bulgaria - 6 ways to travel via train, bus, and night

Ulterior, a fost organizată o întâlnire cu reprezentanții bulgari, sovietici și iugoslavi în cadrul căreia Dimitrov a recunoscut, probabil nesincer, că declarațiile sale sunt „vătămătoare și greșite” și că nu le va repeta. [77] Motivul acestei reacții sovietice a fost probabil acela de a asigura controlul asupra statelor sale satelit și pentru că propunerea lui Dimitrov ar putea servi opoziției Statelor Unite față de Blocul de Est în curs de dezvoltare. [78] Stalin a exclus și s-a opus posibilității unei federații între Bulgaria și România sau îmbunătățirii relațiilor dintre cele două. Potrivit acestuia, o unire între cele două țări era „ceva de neconceput” și „o prostie” din moment ce nu existau „legături istorice bulgaro-române”, reiterând încă o dată opoziția rusă față de o unire bulgaro-română.

Bulgaria – România 2-1, într-un amical al selecționatelor U15

Romania vs. Bulgaria - Country Comparison - IndexMundi

[39] Cu toate acestea, Stambolov nu a făcut niciodată o cerere oficială, deoarece credea că regele României o va respinge de teamă să nu ofenseze Tripla Alianță. Aceasta era o alianță secretă între Germania, Austro-Ungaria și Italia, formată în 1882, la care România a aderat un an mai târziu. [29] Influența Rusiei în statele balcanice s-a slăbit și mai mult după ce activistul politic român Zamfir Arbore a publicat dovezi ale activității spionajului russc în România, care a provocat indignare printre alte mari puteri. [35] După toate aceste evenimente, Rusia, care considera că posibilitatea ca monarhul român să preia tronul Bulgariei ar fi o încălcare a tratatului de la Berlin, [40] a amenințat pe 10 iunie 1887 că va rupe relaţiile diplomatice cu România. Carol I a luat legătura cu reprezentanții germani și austro-ungari, care l-au informat că Rusia va invada Bulgaria și România dacă va accepta la un moment dat coroana bulgară.

Cheap flights from Romania to Bulgaria from £22 - Skyscanner

To call Romania from Bulgaria, dial: 00 - 40 - Prokerala

Motivul acestei reacții a fost probabil dorința de a nu irita Uniunea Sovietică. [68] La 12 iulie 1947, a fost organizată o întâlnire la Sofia între oficiali guvernamentali bulgari și români. [69] Liderii ambelor țări, Dimitrov (Bulgaria) și Petru Groza (România), au discutat despre o apropiere, Groza spunând că „aceste ziduri chinezești” (referindu-se la granițe) trebuie dărâmate pentru „a cunoaște mai bine popoarele vecine”, sugerând poate subtil o unire. [70] În cadrul întâlnirii, Gheorghe Tătărescu, pe atunci ministru de Externe al României, a spus: „nimic nu ne mai desparte. Nu avem niciun interes contrar și văd o singură politică: a colaborării și a înțelegerii”. [71] Situația diplomatică și politică a României s-a înrăutățit după abdicarea regelui Mihai I, pe 30 decembrie 1947, [72] zi în care a fost proclamată Republica Populară Română.

Express Bulgaria - DPD Romania